Cand ma intorceam acasa am descoperit in playlist o piesa foarte interesanta dar la care nu ajungeam niciodata pentru ca tot puneam playlist-ul de la inceput.
Eram undeva prin Libertatii, bagam viteza spre casa pentru ca a inceput sa se faca frig. Din greseala mi-am setat playerul pe shuffle si am ramas blocat ca nu incepuse piesa care ma asteptam eu. Prima reactie a fost sa o schimb, dar, avand mainile ocupate am zis … What the hell ? Ce naiba le-am mai pus in playlist daca nu le ascult. Mi-am continuat drumul pe muzica lui Henry Purcell . Am ascultat roundeau-ul din Abdelazar sau The Moor’s Revenge. De fapt o “versiune” modificata de catre Dario Marianelli si interpretata de catre Jean-Yves Thibaudet. Piesa se gaseste in coloana sonora a filmului Pride and Prejudice din 2005.
O combinatie bizara de urban si boem, singurul lucru lipsa a fost sa bage cineva cutitul in mine sa ma jefuiasca pentru ca de auzit oricum nu auzeam daca se apropia cineva de mine avand in vedere ca ascult foarte tare. Una peste alta, experienta a fost interesanta. Nu ma asteptam ca 2 concepte atat de diferite sa se imbine atat de bine: muzica simfonica si aerul insipid, lipsit de vigoare, fara energie si forta vitala al orasului.
